Istoria cresterii si descresterii placii turnante belgiene, asa cum a fost ea 

Pledoarie pentru cel de-al saptelea simt

In ancheta Dare de seama despre firmele mai mult sau mai putin acoperite ale SRI am incercat sa va cream o imagine despre imperfectiunile Legii de organizare si functionare a Serviciului Roman de Informatii, care permite autoritatii de informatii interne sa-si deschida societati comerciale. Abuzand de prerogativele functiei de prim-adjunct al directorului SRI, generalul Victor Marcu isi face firma SC Macons & Co S.A., inregistrata pe numele fiicei sale si al unui fost ofiter de securitate, Stefan Misu. La scurta vreme, firma isi extinde activitatile in Belgia, cooptand o serie de clienti, proveniti, in majoritate, din structurile spionajului ceausist. Deoarece exista riscul sa deconspiram o retea activa a SIE, am recurs la etica Armatei Republicane Irlandeze, anuntand responsabilii spionajului romanesc ca vom pune de-o bomba, in Academia Catavencu. Asta se intampla in 1995 si, in acest moment, ne consideram degrevati de orice resposabilitate.

Nostalgiile lui Marcu

Am luat pana la urma hotararea de-a publica materialul si de-al reactualiza, abia dupa ce am apreciat ca activitatea retelei Marcu este total ineficienta si aduce grave deservicii imaginii Romaniei. Marcu recupereaza o parte din fostii sai subalterni, de pe vremea cand activa in DIE. Nostalgiile sale de fost spion se convertesc intr-o aventura primejdioasa, in care va prejudicia impardonabil credibilitatea, si asa destul de fragila, a SRI. Dupa ce va absolvi scoala militara de ofiteri M.I., profilul informativ-operativ, Marcu va fi promovat dupa un stagiu la Directia Securitatii Municipiului Bucuresti, in Centrul de Informatii Externe, din subordinea DIE. Dupa fuga lui Pacepa, va activa in cadrul UM 0103 -- emigratie, compartimentul legionari. Ajungand seful unitatii de emigratie, va conduce planul de lichidare a lui Paul Goma -- abandonat ulterior de conducerea DIE -- sub numele conspirativ "NITA VICTOR". Nefacand exceptie de la stilul de casa, instapanit in centrala de spionaj, va sustrage fondul CIS, din care va cumpara cadouri pentru Plesita si Postelnicu.

Popa pupa poala mea

Un client cert al fostei retele DIE este preotul Vasile Palade, parohul bisericii ortodoxe romane din Bruxelles, implementat in Belgia in 1978 si ramas la datorie pana in ziua de astazi. Se pare ca a fost recrutat in DIE prin intermediul lui Dumitru Soare, pe vremea aceea consilier patriarhal, insurat cu verisoara lui Nenciu, in acel moment vicepresedinte al Departamentului Culte. Dupa revolutie, Palade s-a implicat profund in asa-zisa actiune de ajutorare a Romaniei, sub acoperirea fundatiei "Speranta & Fiii", in care Speranta este numele de cod al lui C.V. Tudor, iar fiii au mama din Caracal. Incepand din toamna anului 1994, fiul lui Palade, George, a primit o bursa in Belgia, cu sprijinul ambasadei de la Bruxelles, in fruntea careia se afla atunci vechiul lucrator DIE Aurel Sanislav, mutat ulterior la Tel Aviv.

Afaceri uitate si-napoi la lume date

Palade tatal & fiul s-au ocupat, in timpul liber, cu transportul de masini in tara, unde erau inmatriculate de bunul lor prieten Corneliu Diamandescu, un general cu cantec al politiei romane. In afara de de fundatia "Speranta & Fiii", Palade este actionar la doua firme: Robel Transexpress SRL, asociat cu cetatenii belgieni Claude Emile Ivan G. si Noohenry Rene si cu cetateanul roman Dobrota C. Popa, firma inregistrata in Romania, cu sediul in Bulevardul Unirii nr. 6, bloc 8C, ap. 16; CO/S.P.R.L. Grandhenry, firma inregistrata in Belgia, cu sediul in Bastogne. In tara mai are doua firme, din care la una este asociat cu Mitropolia Moldovei, iar in cealalta cu Arhiepiscopia Sucevei si a Radautilor. Dintre inaltele fete bisericesti, este intr-o  relatie apropiata cu Mitropolitul Daniel, impus pe scaunul Moldovei de Ioan Talpes, pe vremea cand era consilier prezidential, si de Gelu V. Voiculescu, cand era prim-vice-prim-ministru, in guvernul provizoriu. Dintre preotii bucuresteni, este prieten cu diaconul conf. univ. Petru David, si cu Gheorghe Bogdan, actual consilier al Patriarhiei Romane pentru comunitatile ortodoxe de peste hotare, ambii in relatii stranse cu C.V. Tudor.

Pila de la Patriarhie

Din cauza comportamentului incalificabil, preotul Palade a fost avertizat, in repetate randuri de Jean-Marie Van Cang, profesor la Universitatea Catolica Louvain Laneuve, sa inceteze cu betiile, sa nu mai sparga usile imobilului in care locuia, si sa-si plateasca chiria. Pana la urma, Van Cang va trimite o sesizare pe adresa Patriarhiei Romane, care a fost facuta pierduta de seful administratiei Patriarhale, Gheorghe Vasilescu. Fost secretar organizatoric la comitetul UTC pe Centrul Universitar Bucuresti, Vasilescu este intr-o relatie stransa cu Palade. Va reamintim ca Palade face parte din reteaua colonelului Misu, co-patron al societatii Macons. Din cauza problemelor generate de Palade, preotul Dura, parohul bisericii ortodoxe din Antwerpen, face demersurile necesare pentru a se rupe de Patriarhia Romana, intentionand sa treaca sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Americane.

Un securist de marca al actualei puteri

Din vechea retea DIE pe spatiul belgian, recuperata de generalul Marcu, prin Misu, face parte si Liviu Hagiu, actualmente secretar de stat in Ministerul Comertului. Iata ce scrie revista de limba franceza Breves/Hebdo in numarul din 19 iulie 1992: "Un agent roman al securitatii a reusit sa se infiltreze in anturajul a numeroase personalitati belgiene, printre care F. Noti Omb, presedintele Camerei, si bineinteles in mediile emigratiei romane. Hagiu Liviu, 45 de ani, si-a inceput cariera ca economist la misiunea din Belgia, din 1976 pana la sfarsitul anului 1978, dupa care a lucrat la Confex din Bucuresti. (...) Revine in Belgia din 1980 pana in 1982 in postul de consilier al Ambasadei Romane." Aceeasi sursa mentioneaza ca in 1989 Hagiu a cerut, fara succes, azil politic in Austria, si apoi in Germania. Se reintoarce in Belgia, trecand prin Luxemburg, pentru a lucra ca receptioner la Hotel Metropol. Isi cumpara apoi o farmacie, impreuna cu doi asociati, de care scapa curand, simuland ca a dat faliment. Astazi, Hagiu este membru de vaza al PNTCD si unul dintre secretarii de stat ai actualei puteri.

Letitia Lybaert se intoarce

Poate cea mai importanta piesa a colonelului Misu, dupa Palade, este Letitia F. Lybaert. Intre timp, Letitia a intrerupt relatia extraconjugala cu Jean-Marie Denis, consul onorific la Antwerpen, si a divortat de fotbalistul Lybaert de la Brugge, care a fugit ingrozit in America Latina. Letitia conduce asa-zisa Casa Romaneasca din Antwerpen, impreuna cu Marian Luchian, pictor de icoane. Letitia se ocupa si cu afaceri cu diamante. Omul ei de legatura este Ion Tranca, fost subinginer pana la revolutie, si dupa aceea jurnalist la Craiova. Cere apoi azil in Belgia, unde soseste cu un vapor in Antwerpen, fiind preluat de Letitia si cazat o vreme in locuinta ei. Fratele lui Tranca este marinar pe nava Uricani, iar mama principalului client al Letitiei este din Caracal. Tot in legatura ei, mai este un oarecare domn David, avand un magazin de bijuterii in Pelikanstraat, principala artera a comertului cu diamante din Antwerpen, al carui fiu lucreaza la o firma aviatica din Bucuresti.

Primarul din padurea adormita

Din informatiile noastre, ar reiesi ca inclusiv George Padure, actualul primar al sectorului I, s-ar fi ocupat o vreme cu comercializarea diamantelor, insa, nefiind implementat temeinic in problema, mafia ruseasca i-ar fi facut vant din zona, dupa 1989. Si decat preparat didactic in panoplia vreunui mafiot rus, mai bine primar sarac si cinstit in Bucuresti, nu-i asa?

La revedere, turnanta draga

Colonelul Misu si-a mai tras doua resedinte: una in Avenue Chateau de Walzin, 16, si cealalta in Boulevard E. Bockstael, 63, ambele in Bruxelles. Oana Tanasoiu a emigrat  in Canada, iar Madam Galos, fosta sefa a agentiei TAROM, a divortat, intorcandu-se in centrala. Ambasada doarme pe ea, in eterna zeama de securitate, asteptandu-l pe noul ambasador, fostul presedinte al Academiei Romane, care va fi mancat cu tot cu fulgi. Generalul (r) Marcu este, in sfarsit, liber, si-si poate vizita placa turnanta cand ii pofteste inima. Desi Magureanu a zis, inca din 1993, ca va epura cadrele SRI implicate in diferite afaceri, pe Marcu nu l-a trecut in rezerva decat in 1995, pentru ca stia nepermis de multe despre propriile afaceri ale lu' dom' profesor. Si pentru ca lumea sa se prinda abia peste 2 ani de ce a fost epurat, Magureanu i-a inscenat lui Marcu operatiunea Terasa Anda.

Cornel Ivanciuc