Uluitoarea
tehnica a teroristilor
Ne
raspunde adjunctul procurorului general,
domnul
general-maior dr. Gheorghe Diaconescu
Adevarul din 20 ianuarie 1990, pag.
2
De cateva zile, stirile sau folclorul
pe tema teroristilor au cunoscut noi variatiuni.
Pentru a ne lamuri cat adevar si cata fabulatie
exista in jurul acestui domeniu, am solicitat cateva
precizari domnului general-maior dr. de justitie
GHEORGHE DIACONESCU, adjunct al procurorului general.
Reporter: Cat la suta dintre cei
vinovati sau banuiti de comiterea unor acte de terorism
sunt arestati si cercetati?
Raspuns: In legatura cu campania
terorista desfasurata intre 22 si 31 decembrie 1989
au fost retinute de fortele armate mult mai multe
persoane suspecte decat numarul celor vinovati in
mod real de actiuni de terorism. Explicatia e simpla:
teroristii faceau parte din unitati si formatiuni
specializate ale Ministerului de Interne si, ca
o prima masura, au fost retinute la dispozitia armatei
toate persoanele care compuneau acele formatiuni.
Nu toti insa erau teroristi. Aceasta masura generala
a inlesnit procurorilor sa trieze, prin actiuni
specifice urmaririi penale, activitatea generala
si activitatea in perioada care ne intereseaza a
tuturor membrilor acelor formatiuni, fiind pusi
sub invinuire numai cei dovediti ca teroristi reali.
Totodata, vreau sa mentionez sprijinul primit de
procuratura din partea armatei si politiei in activitatile
de investigatie si protejare a anchetei.
Reporter:
Asa se explica deci zvonurile despre punerea in
libertate a unor "teroristi", spre exemplu
la Brasov?
Raspuns:
Da, exact asa.
Reporter:
Puteti afirma totusi ca nu exista nici un terorist
autentic in libertate?
Raspuns:
Unii teroristi au murit, altii s-au strecurat peste
granita ... La sfarsitul operatiunii generale de
triere, inclusiv a ranitilor, incusiv a numelor
celor decedati, inclusiv a informatiilor obtinute
prin legaturi cu autoritatile statelor vecine, vom
avea o imagine exacta. Dar pot afirma ca suntem
foarte aproape de cifra zero teroristi aflati liberi
si valizi pe teritoriul tarii.
Reporter:
Cum se explica atunci focurile de arma auzite dupa
1 ianuarie, cum se explica amenintarea cu un atac
terorist general in ziua de 26 ianuarie si alte
asemenea stiri?
Raspuns:
Nu sunt stiri, sunt zvonuri. Exceptand unele salve
trase de militari sau politisti, e vorba de
nascociri. Ele se inscriu intr-o ofensiva psihologica
declansata simultan cu atacurile teroriste si continuata
si dupa incetarea acestora. Sunt lansate informatii
si insinuari care mai de care mai fanteziste si,
trebuie sa recunosc, nu lipsite de o anumita stiinta
a raului.
Reporter:
Cine le mai lanseaza daca teroristii subt arestati?
Raspuns:
Acum? Alti adversari ai revolutiei, cu concursul
involuntar al unei parti a publicului, predispusa
sa amplifice informatiile mai deosebite ori predispuse
spre panica.
Reporter:
Dar zvonurile privind disparitiile de copii si adolescenti
sunt confirmate chiar de anunturile aparute in presa
privind asemenea disparitii!
Raspuns:
Intotdeauna au existat copii si adolescenti care
sa dispara de acasa, dar presa nu publica asemenea
anunturi. Numarul lor a crescut in aceasta perioada,
fie datorita unei gresite intelegeri a valului revolutionar,
fie datorita faptului ca s-au deschis granitele
si unii nevarstnici predispusi spre aventura au
plecat peste hotare. Ne preocupa soarta lor, ne
interesam de ei, inclusiv in statele vecine, dar,
reafirm, nu detinem dovezi ca exista asemenea victime
ale unor acte teroriste.
Reporter: Inteleg ca descoperirea teroristilor
a pornit de la existenta unor liste complete cu
efectivele unitatilor si formatiunilor pregatite
in acest scop. Asa e?
Raspuns: Nu. Acele liste ne-au intrat in posesie
dupa ce luasem alte masuri. Anchetele au fost precedate
de intocmirea unei asa numite de noi "harti
suprapuse". Pe un plan minutios al Bucurestiului,
am localizat cu precizie locurile de unde s-au ridicat
raniti sau cadavre, apoi, cu o alta culoare, locurile
pentru care au existat sesizari primite de autoritati
ca s-a tras din acele puncte, in sfarsit locurile
in care s-au recoltat gloante, tuburi de cartuse,
alte urme. Aceasta metoda a limpezit mult directia
de anchetare, completata cu marturii foarte bune,
oferite in special de persoane din efectivele armatei,
din garzile patriotice, precum si, doresc sa fac
aceasta mentiune speciala, de pensionarii militari.
In final, am comparat hartile cu documentele in
a caror posesie am intrat si in care erau prevazute
misiunile, detaliate pe zone si persoane, ale efectivelor
din formatiunile si unitatile specializate. Bineinteles
ca s-a apelat si la mijloace de proba specifice
anchetarii infractiunilor de omor, cum ar fi expertize
balistice, expertize medico-legale s.a. Totusi,
atat actiunea militara de neutralizare, cat si anchetele
au infruntat un "inamic" cu totul nou,
de neinchipuit inainte pentru noi si pentru militari.
Reporter:
Va referiti la indarjirea teroristilor?
Raspuns:
Nu numai. Celor doua tipuri de lupta, cu arma de
foc si cu zvonurile alarmiste, la care m-am referit,
li se adauga un al treilea, incredibil, de care
nu s-a vorbit pana in prezent in public pentru ca
ar fi fost prematur. Acum pot dezvalui o ipoteza
a specialistilor de cea mai inalta calificare la
care au apelat procuratura si armata: existenta
la dispozitia teroristilor a unor mijloace tehnice
cu totul necunoscute armatei si cu efecte nebanuite
in ceea ce priveste simularea unei situatii de foc,
a unor atacuri, inclusiv a unor atacuri aviatice.
Reporter:
Adica
au existat puncte de foc fara tragatori?
Raspuns:
Posibil sa fi existat puncte de foc fara ... foc!
Se verifica ipoteza avansata de unii specialisti
ca simularea electronica a mers atat de departe
incat unele unitati aviatice au fost alarmate si
ridicate in aer impotriva unor tinte imaginare,
chiar daca apareau drept certe pe ecranele radar,
atat ca natura, cat si ca efective si localizare.
Specialistii sunt departe de a identifica si intelege
intreaga aparatura capturata dar se cerceteaza cu
atentie daca simularea de situatii teroriste a fost
cel de-al treilea front deschis impotriva linistii
populatiei.
Reporter:
Ar fi posibil ca asemenea aparatura sa mai fie operationala?
Raspuns:
Nu este sigur dar nici exclus.
|